Decizia unui manager prost m-a ajutat in urma cu aproape un an sa ies din presa. Mi-am iubit meseria, mi-am dedicat 11 ani jurnalismului, imi este dor de presa, insa nu de cea de acum, unde fustele scurte, tatele in vant si cretinismul este la ordinea zilei. Imi este dor de presa de acum 7-8 ani, cand seful de departament stia sa coordoneze echipa, cand toata lumea citea ziarele dis de dimineata, cand se scria pe genunchi si se trimiteau faxuri din tara, cand la Parlament doar rompresul si mediafaxul aveau calculator… cand mergeam pe rand la zecile de conferinte si schimbam stirile intre noi… cand eram ZIARISTI.

Vad stupefiata colegi mai vechi care se prostitueaza la tv sau in ziare, vad colegi vechi care s-au retras in anonimat pentru a nu se improsca cu kakatul din presa de astazi. Vad colegi care si-ar da tot timpul pentru meserie dar nu sunt apreciati. Vad ziaristi nou nouti care se dau grande ca au o legitimatie de presa in mana dar stiu doar sa intrebe „ce parere aveti?” si „cum comentati?”. Vad cum ziaristul a devenit o specie pe cale de disparitie.

Colegul meu Tibi Lovin – www.reportervirtual.ro – a postat un „interviu” luat de Nistorescu unui angajat sau invers, nu-mi dau inca seama :D. Exceptand tonul de patron zeflemist si atotputernic, Nistorescu ajunge sa-l dea pe ziarist direct in organul lui, probabil destul de flasc din cauza varstei, ignorand ca in birou se mai afla o femeie, pesemne sef de departament sau colega de breasla cu bietul jurnalist. Sincera sa fiu nici tonul umil al ziaristului nu mi-a placut, insa este motivat de inregistrarea pe care o facea si care ii va servi ca proba intr-o aventuala confruntare cu Nistorescu.
Nu am vrut niciodata sa fiu un jurnalist cu nume mare, sa apar la TV sau sa conduc redactii, mi-a placut meseria si sa stau pe teren, desi in ultimii ani m-am ingropat in redactie, insa nu am acceptat niciodata bataia de joc. Cand mi s-a spus ca la marire de salariu se vine cu chilotii pe un crac am plecat din acel ziar, cand am simtit ca cineva incearca sa ridice tonul sau sa-mi vorbeasca urat am ripostat, cand cineva nu mi-a apreciat munca am incetat sa mai lucrez cu acea persoana….indiferent de consecinte.
Jurnalistul injurat de Nistorescu este doar modelul ziaristului de astazi, umil pentru a avea unde scrie si cu capul plecat pentru a putea lua un salariu de mizerie in timp ce colegii care spala cururi cu limba se lafaie in salarii uriase. Nu-l acuz! Vreau doar sa trag un semnal de alarma. Plecati de la ziarele unde va simtiti injositi, chiar daca nu aveti un alt loc de munca. Faceti precum Cristi Botez, precum Gina Visan si altii!!!!. Aveti drepturi!!!

Categorii: Stiri

2 comentarii

Justinian_Moga · noiembrie 25, 2009 la 12:58 am

Alex, nu te cunosc personal dar ceea ce ai scris m-a atins la coarda sensibila. Acea coarda care vibreaza inca, trista, cand imi aduc aminte ca am renuntat la presa acum aproape patru ani, din motive pe care le regasesc in parte in ceea ce ai scris. Principalul a fost ca nu am vrut sa ma prostituez. Dar au fost si altele…

Sunt foarte multe de spus, atat de multe incat nu are rost acum sa mentionez nici macar un sfert din ceea ce ar fi de zis.

O singura idee mai punctez, pe finalul comentariului meu – smecherii care conduc Romania au adus presa acolo unde au vrut – in hazna. E firesc, o presa puternica este o conditie esentiala intr-o societate democratica. Dar, care dintre cei care s-au incleiat de scaune vrea o societate democratica?!

Spor!
Justinian

Ale · decembrie 3, 2009 la 2:08 pm

@Justinian – multumesc pentru ca ma citesti. sper ca nici tu , nici eu nu vom avea dreptate totala, ci ca o sa se schimbe lucrurile in curand. spun sper pentru ca imi este dor de presa, dar de aia adevarata. sper sa ne mai conversam pe tema asta! iti doresc succes si sa te reintorci in presa. Ale

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat: