Interviu cu domnul Alexandru Jurconi, consultant în sectorul agroalimentar și în domeniul afacerilor publice, directorul general adjunct al companiei McGuireWoods.

A.D. Ce rol are reforma PAC? 

A.J.: Reforma are ca rol principal creșterea competitivității producătorilor și procesatorilor de bunuri agroalimetare din UE, în condițiile alocării mai eficiente a surselor financiare și creșterii cerințelor privind protecția mediului.

A.D. Cum puteți explica PAC-ul pentru un agricultor care nu a luat încă contact cu această reformă?

A.J.: „Pentru ca afacerea ta să reziste într-o piață agricolă în care concurezi cu producători agricoli din toate colțurile lumii, va trebui să te descurci cu bani mai puțini și să îți pui mai mult mintea la contribuție”.

A.D. Este aplicată cu eficiență această reformă în România?

A.J.: România se va alinia voinței marilor puteri agricole europene, nu are suficientă forță de negociere în raport cu noua PAC. Foarte probabil, aplicarea noii PAC va forța în România introducea măsurilor de protecție a mediului în producția agricolă și va determina creșterea apetitului producătorilor pentru implementarea tehnologiilor agricole performante. Sunt previzibile asocieri ale producătorilor agricoli în vederea asigurării accesului la rezultatele cercetării agricole. Se va reduce, probabil, rata de neutilizarea a terenurilor agricole. Pe termen mediu, toate acestea, asamblate, determină un proces de producție mai eficient decât cel actual.

A.D. De ce este necesară reformarea politicii agricole comune (PAC)?

A.J.: În primul rând, datorită necesității alocării mai eficiente a resurselor financiare unionale în condiții de creștere economică negativă sau redusă.

 A.D. Ce pot face agricultorii cu banii primiți de la UE?

A.J.: Cred că trebuie susținute plățile directe pentru sectoarele unde România poate fi competitivă – cereale, oleaginoase, ovine, bovine; trebuie stimulate formele de asociere ale fermierlor, investit în educația, cercetarea și extensia agricolă; trebuie dezvoltate formele de cooperare agricolă zonală și regională, inclusiv cu state non UE.

A.D. Sunt interesați producătorii din România de această reformă?

A.J.: Da. Fiind însă insuficient explicată, pare, mai degrabă, o amenințare decât o formă de creștere a competitivității și, consecutiv, a veniturilor fermierilor.

A.D. Câți „profită” de reforma PAC?

A.J.: Toți cei care îi vor înțelege esența. După părerea mea, în forma în care se prezintă astăzi, reforma PAC nu avantajează națiuni, categorii de producători sau zone geografice din UE. Este aceeași pentru toți.

A.D. Ce ar trebui să facă România pentru a beneficia de noua politică agricolă comună?

A.J.: România, ca SM, va fi obligată să aplice noua PAC. Important este, ca în faza actuală, de negociere a PAC, să transmitem UE în mod eficient punctul de vedere național.

A.D. În luna aprilie a fost lansată o amplă consultare publică pe tema viitorului politicii agricole comune. Ce ne puteți spune despre această consultare? A dat roade?

A.J.: Rezultatele sunt modeste. Marile asociații profesionale din agricultură nu și-au exprimat, încă, un punct de vedere tehnic, argumentat, în legătură cu modul în care ar trebui să arate viitorul agriculturii în țara noastră după 2013. Poate și datorită faptului că, la nivel național, avem probleme cu reprezentativitatea, după scindarea FNPAR. Trebuie lansată o campanie națională de informare a fermierilor.

A.D. Criza economică a afectat și zona rurală? Ce a făcut statul român pentru a proteja aceste zone?

A.J.: Există, în acest sens, un sistem de plăți naționale care au ca obiectiv susținerea agricultorilor din mediul rural, suportate de la bugetul național – plăți pentru zonele defavorizate din zona montană, plățile pe bunăstarea porcinelor și a păsărilor, plățile pe cap de animal la ovine și caprine, etc.

A.D.  De ce cresc preţurile alimentelor?

A.J.: Datorită competiției globale de pe piața agricolă, susținută de cererea în creștere de produse agroalimentare destinate unei alimentații diversificate.

A.D. Ce oferă România UE?  Un potential agricol de patru ori mai mare decat actuala productie.

A.J.:  România agricolă poate hrăni încă 60 de milioane de cetățeni europeni.